Nicolae Moldoveanu V1 V2 [V1] Tu, Cel al cărui Nume e negrăit de sfânt, a Cărui mântuire e-un veşnic legământ, a cărui părtăşie e linişte şi cânt, a cărui promisiune e-un tare crezământ, a cărui tinereţe e-un tot mai nou avânt, a cărui ascultare e rai şi lărgământ, Tu Zorii şi Apusul a toate câte sunt, eternă slavă Ţie, Idee şi Cuvânt! [V2] Tu Cel a cărui Faţă e soare luminat, a cărui mers şi zâmbet e vânt înmiresmat, al cărui glas e miere, cu cât e mai gustat, al cărui jug e-odihnă, cu cât e mai purtat, pământului un soare Tu-l faci îndestulat, dar cerurilor nopți străluci nenumărat, Tu, Taina şi-nţelesul a tot ce-i minunat, Înaltul şi Adâncul, fii binecuvântat!