Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Ce oare duci cu tine-n clipa când treci spre Țărmul celălalt, și când îți tremură aripa peste abisul cel mai 'nalt? Nimica, numai spada ruptă în lupta unicei credinți, spre bucuria ne-ntreruptă, de dincolo de suferinți. [V2] Sau cântul care niciodată n-a fost așa năuntrul lui, ca astăzi când întâia dată te înfioară cum îl spui. Ce oare duci cu tine-n clipa când treci spre Țărmul celălalt, și când îți tremură aripa peste abisul cel mai 'nalt? [V3] Nimic din ce-ai adus pe cale nu te-nsoțește peste-abis; rămân de-a pururi ale tale doar ce 'nainte ți-ai trimis, La Cel ce-n veci te răsplătește pentru fărâma de fior, ce-n suflet pentru El îți crește, în zboru-ți scurt și trecător.