Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] Când înţelegi ce preţ slăvit au clipele curate, ce bucuros şi ce grăbit, le răsplăteşti pe toate! Pentr-un cuvânt de lacrimi plin dai tot ce ţi se cere, dai săptămâni de ani de chin, pe-o clipă de-nviere. [V2] Dai drumuri îndelungi de plâns, pe-un pas către-mpăcare, dai foc de zeci de ani nestins, pe-un strop de-mbrăţişare. Dai pentru-o lacrimă arzând, când ea-i adevărată, tot cât ai pătimit urcând, spre zarea ei curată. [V3] Când gustă inima ceva din dulcea sărbătoare, pământu-i pare tot aşa, cât cerul plin de soare. Când ce-ai căutat şi ce-ai găsit, e-un strop de împlinire, tot ce-ai vrea dat şi-ai vrea-mplinit e-n veci numai iubire. [V4] Oricât a fost viaţa grea zdrobită şi-ntristată, când vine-o clipă ce-o dorea, învie dintr-o dată. Pe harul îndelung dorit, dai tot răscumpărare, nu-i sufletul mai strălucit, ca-n starea când îl are!