Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Un glas iubit prin chinuri şopteşte, când asculţi, alinul lui pătrunde prin spinii grei şi mulţi. Şi-nlătură durerea, acoperind-o blând, o, glasul Tău, Isuse, ce dulce-i ascultând! ... [V2] Un glas ceresc îndeamnă să nu te temi, mereu, mai tare ca vrăjmaşul e veşnic Dumnezeu. Cel ce-ţi pândeşte viaţa curând va fi zdrobit, o, glasul Tău, Isuse, puternic şi iubit! [V3] Acelaşi Glas, ca mâine, te va chema din Rai, răsplata ascultării şi-a dragostei să-ţi iai. Ferice-acel ce-ascultă cu suflet credincios, o, glasul Tău, Isuse, frumos, în veci frumos.