Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] Fiinţa mea întreagă Te-aşteaptă ca pe-un vânt, s-o umpli dintr-odată cu freamăt şi cu cânt. Simţirea mea aşteaptă fiorul Tău ceresc, căci fără el Isuse, sunt gol şi lâncezesc. [V2] Cuvântul meu aşteaptă pecetea Ta de har, căci fără ea Isuse mi-e truda în zadar. Cântarea mea aşteaptă a Tale adieri, căci altfel n-am nici aripi, nici flăcări, nici puteri. [V3] Privirea mea aşteaptă s-o-nseninezi curat, căci fără Tine totul mi-e trist şi-ntunecat... Dar cum mi-aprinde duhul când vine-al Tău fior, ce tremur mi-e-n cuvinte când Tu eşti harul lor. [V4] Ce dulce mi-e cântarea când Tu eşti al ei miez ce limpede lumina, când Tu mi-o-nseninezi. Și-n ce trăiri slăvite înalţi fiinţa mea, când Tu Te-nduri o clipă să mi te-atingi de ea.