Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 [V1] O luntre ce-a trecut spre larguri c-o singură lopată doar, /: vâslind c-o singură putere n-ajunge ţărmul, în zadar. :/ [V2] O pasăre pornită-n vânturi spre-al visului dorit hotar, /: plutind c-o singură aripă, n-ajunge țelul - în zadar. :/ [V3] Un foc aprins, oricât de mare pe cel mai fericit altar, /: arzând doar c-un cărbune singur curând se stinge, în zadar. :/ [V4] Şi-o însoţire neunită ce doar mai pâlpâie arar, /: când numai unul mai iubeşte curând se pierde, în zadar. :/ [V5] Iubeşte-ţi soţul cu credinţă, căci părtăşia e un har, /: din vina ta când ai pierdut-o o poţi tot plânge, în zadar. :/