Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C [V1] O, Nume Sfânt ce şi-n cuvinte și în tăcere Te ador, de Tine-s pline-a mele cânturi, şi-n forma lor şi-n miezul lor. De Tine-i plină şi-a mea minte şi inima până-n străfund, de Tine plină mi-e fiinţa şi-n ce m-arăt şi-n ce m-ascund. [C] De-aceea după ani de lacrimi aleg tot suferinţa Ta, şi până-n veci de-ar fi asemeni, eu nu m-aş despărţi de ea. [V2] De Tine mi-am legat viața şi soarta-ntreagă pe pământ, de Tine sufăr şi mă bucur, de Tine lăcrimez şi cânt. De Tine-alături port ocara acum când ești batjocorit, disprețuiesc orice mărire, pe lângă-al Tău calvar slăvit. [V3] De Tine-alături merg Isuse, oricât va ţine-al Tău calvar, mi-e mai de-ajuns ca orice plată al suferinţei Tale har. De mii de ori mai fericită ocara Ta cu Tine-n rând, ca libertatea fără Tine şi râsul când Tu gemi urcând.