Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Tu-mi înlături îndoiala inimii ne-ncrezătoare, când mă-nfrânge grea ispita şi din vina mea mă doare. Când furtuni învolburate îmi întunecă privirea, un Cuvânt al Tău îmi poate lumina nemărginirea. [V2] Când de secetă se uscă tot hotarul meu în jale, într-o clipă mi-l învie, revărsarea milei Tale. Tu-mi eşti nehotar iubirii, neclintire-ncredinţării, adâncime-nţelepciunii şi răsplată ascultării. [V3] Temelia vieţii mele inimii comoara toată, tot ce 'nalţ şi tot ce darăm, e spre slava Ta curată. Cât ar curge râu de lacrimi de cântări, de rugăciune, sute de vieţi, Isuse, tot n-aș mai sfârși a spune.