Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] Tu vrei iubirea ascultând, De-ntreaga Ta chemare, Căci cum e ea iubire când, E fără ascultare? Tu vrei iubirea-mpărtăşind, Cu fraţii o simţire, Căci când stă rece, nesimţind, Cum poate fi iubire? [V2] Tu vrei iubirea-n chip smerit, Mereu adevărată, Căci când trăieşte felurit, Cum poate fi curată? Tu vrei iubirea urmărind, Folosul Tău în toate, Căci ce iubire-i ea dorind, Foloase necurate? [V3] Tu vrei iubirea-n veci aşa, Unită şi-n lumină, Căci ce iubire este ea, Când minte şi dezbină? Tu vrei iubirea împlinind, Cerinţele-nfrăţirii, Căci ce iubire-i ea-njosind, Poruncile iubirii? [V4] /: Tu-mi vrei Isus iubirea mea, Cu fraţii din-mpreună; De nu-i aşa cât aş cânta, Iubirea mea-i minciună! :/