Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] De unde-am început cărarea vieţii mele cu Hristos, de-acolo-mi strâng, de-atunci îmi dărui tot ce-am primit şi-am dat frumos. De-acolo-mi strâng în suflet raze și feţe şi-amintiri şi zări, de-atunci îmi dăruiesc cântarea spre cele patru depărtări. [V2] De-acolo-mi scot, de-adânc iubirea, cu care iert şi ard şi sper, de-atunci nu-mi mai ajunge lumea ci caut nemărginiri de Cer. De-acolo-mi umplu adâncimea cu ape şi cu aer nou, de-atunci răsună peste-a mele cântări un îngeresc ecou. [V3] De-acolo-mi ard peste cuvinte cereşti lumini şi tainic foc, de-atunci mi-e zborul mai fierbinte din an în an, din loc în loc. De-acolo-mi creşte rugăciunea, de n-aş dori s-o mai sfârşesc, de-atunci cunosc ce har e-n plânsul adânc plecat spre ce iubesc. [V4] /: De-acolo-mi vreau pân-la-nviere mai plin de rod acelaşi har. De mii de ori să-ncep viaţa de-acolo mi-aș începe-o iar. :/