Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] N-ai să te prăbuşeşti urcând Înspre-adevăr, după Hristos, /: Te vei 'nălţa mai luminând, Cu cât ţi-e mai întunecos. :/ Cândva şi-odihnă vei avea, Tu care azi munceşti din greu Vei şi sărbători cândva, Tu truditor spre Dumnezeu. [V2] Avea-vor scut cei azi sărmani Și zâmbet cei ce plâng acum, /: Și mamă cei acum orfani Și casă cei mereu pe drum... :/ Dar numai după ce urcând Calvarul dureros spre Țel, Lăsa-vor aurul arzând, Al lacrimilor lor spre el. [V3] /: Şi numai când se pot uni Deplin cu gândul lui Hristos, Cu cât se sting, pot străluci, Mai depărtat și mai frumos. :/