Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Cântarea mea, deplin, Isuse, Și-a lepădat orice podoabă, Cu-adâncurile ei, supuse, Vrea Ție-n veci să-Ți fie roabă. Pe Tine doar, numai pe Tine, Să Te înalţe-n orice vreme; Printre chemările-i senine, Fiinţa Ta cu dor S-o cheme! [V2] Şi cu-a luminii simplitate să poată netezi Cărarea, Spre harurile minunate, La toţi câţi îi aud chemarea. Să poată-n dulcea-i armonie, Furtunile să potolească, Puteri în suflete să-nvie, Spre Tine, Doamne, să păşească. [V3] Balsam alinător şi darnic Să fie pentru-orice făptură, Și fie credincios paharnic, Turnând a păcii băutură... O, umpIe-mi inima, Isuse, Cu melodii tot mai divine, Și-n simplitatea lor, supuse Să facă Slujbă pentru Tine!