Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] În dragostea lui Dumnezeu, nimic nu-i jumătate Nici în ce dă, nici în ce vrea, tot cere şi tot poate. Ea cere tot şi dă în tot... că-n milă şi iubire Se socoteşte nu cât dai, ci cât păstrezi, din fire. [V2] Iubirea cât de mare-ar fi Lui nu-i ajunge, iată Decât atunci când I-o închini întreagă şi curată. Dar orişicât de mică-ar fi l-ajunge când e-ntreagă Și când de El cu toată-a ei cuprindere se leagă. [V3] De Cel ce vede într-ascuns, nu poţi nimic ascunde Și-n locul inimii nu poţi nimic să-l dai nici unde. Nici banii tăi, nici arta ta, nimic nu-L mulţumeşte, Nici ruga ta, nici tot ce faci, când inima lipseşte. [V4] În dragostea lui Dumnezeu, nimic nu-i jumătate Nici în ce dă, nici în ce vrea, tot cere şi tot poate. Căci inima Lui nu-i aşa ca ale noastre, rele: Aşa de greu, şi-aşa uşor de mulţumit, ca ele.