Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 C4 [V1] Nu mi-ai cerut aloe, Stăpânul meu iubit, Știai ce flori puţine, În suflet mi-ai rodit! [C1] Nu mi-ai cerut tămâie, Cât cerul cel mai sus, Știai ce slab jăratic, În suflet mi-am adus! [V2] Şi nici în vistierie, S-arunc cât cei avuţi, Știai că toată-averea, Mi-s numai doi bănuţi. [C2] Ci mi-ai sădit în suflet, Un crin, un singur crin, Și-n cea mai albă stare, Doreai să Ți-l închin. [V3] Nu mi-ai cerut nici aur, Știau că n-am să pot, Nici mult, nici scump, Nici vrednic, cum trebuie să scot. [C3] Mi l-ai luat şi-n talpa, Iubirii i-ai zdrobit, Mireasma lui, Isuse, Era tot ce-ai dorit. [C4] Primeşte-mi-o Stăpâne, Ca lacrima Iui Rut, Curgându-Ți pe picioare, Cucernic şi tăcut.