Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 [V1] O, ce deşertăciune-s toate ce după moarte nu rămân, a lor cuprinderi vinovate vor arde ca o gheaţă-n sân. [C1] Părere şi-amăgire-s toate, ce vezi cu ochii cei de lut, din lupta lumii zbuciumate, te duci tot gol cum te-ai născut. [V2] Ce goană după vânt sunt toate, necontenitele-alergări, tot ce cuprinzi sunt necurmate prilejuri de îndurerări. [C2] De câte-ţi legi iubirea, toate plecând, zdrobesc adâncul Tău, chiar ce-ai mai drag pe lume poate să-ţi facă cel mai mare rău. [V3] O, dacă vezi ce vis sunt toate și ce deşertăciune-acum dezleagă-te de tot ce poate s-ajungă-n orice clipă scrum. [C3] Şi caută mai presus de toate avutul cel mai preţios, izvorul vieţii nesecate comoara veșnică: Hristos.