Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 V4 C4 [V1] Nimic nu-i mai frumos pe lume, nimic nu-i mai statornic, nu-i ca bucuria muncii sfinte, ca rodul strâns la vremea lui. [C1] Când Dumnezeu ca un prieten veghează peste cortul tău, cine-ar putea să te-ameninţe și ce-ar putea să-ţi facă rău? [V2] Când cel nenorocit se roagă spre binecuvântarea ta, cine-ar putea s-o-ndepărteze ca Dumnezeu să nu ţi-o dea? [C2] Când orbului îi eşti vedere și şchiopului îi eşti picior, când eşti orfanului părinte și slabului ocrotitor, [V3] Când ţi-e cuvântul tău ca roua, când eşti ca ploaia aşteptat, nimic nu-i mai frumos ca urma ce-o lasă pasul tău curat. [C3] Atunci lumina ta va creşte, ca soarele spre-al zilei miez, atunci pe-ai tăi crescând şi-n număr și-n vrednicie ai să-i vezi. [V4] Atunci urcuşul vieţii tale, va fi ca drumul cel uşor, încununat cu bucurie spre-un drept şi sigur viitor. [C4] Atunci prin tine-mbogăţite mulţimi în veac te vor cinsti, și cine-ar şti în veşnicie pe cât întins vei străluci!