Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] La frângerea pâinii Cuvântului sfânt, Isuse Te-arăţi totdeauna, Și sufletul strânge în cort de pământ Lumină şi har şi-adevăr neînfrânt, Din Cerul de taine într-una! [V2] Din frângerea pâinii Cuvântului viu Primesc şi-mi păstrez viaţa nouă, Ea-mi ţine tăria pe-al lumii pustiu Și dorul mi-l creşte spre Tine să viu, Cu genele pline de rouă! [V3] Vreau frângerea pâinii s-o fac necurmat În Templul iubirii aprinse, S-o pot împărţi mai divin, mai curat, La toţi cei flămânzi după harul bogat, Cu mâinile-n rugă întinse! [V4] La frângerea pâinii Cuvântului Sfânt Isuse Te-arăţi tuturora, Ea-i uşă şi scară şi aripi şi-avânt, Spre Cerul preasfântulul Tău Legământ De unde-i privesc aurora!