Gabi_Ilut V1 C V2 C V3 C [V1] Ca cerbul după ape în caldele amiezi… De-a Tale dulci izvoare Isuse: însetez! Cum cel sfârșit tânjește, după al odihnei miez; De pacea Ta curată Isuse: însetez! [C] Cu Duhul în rugăciune când pe genunchi eu stau; Cu inima întreagă numai pe Tin' Te vreau! Cu Duhul în rugăciune când pe genunchi veghez; Cu inima întreagă de Tine însetez! [V2] Când fruntea însângerată pe cruce mi-o așez; Cu dor, cu foc, cu lacrimi de Tine însetez! Cu cât mai mult prin locuri străine înserez, Tot mai profund Isuse: de Tine însetez! [V3] Iar azi când sunt mai grele a lutului obezi… Ca lanul ars de ploaie, de Tine însetez! Doar când voi fi în odihna iubirii în care crez; Voi ști că am izvorul să nu mai însetez!