Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] Nu atunci e liber omul când trăiește în păcat, și când poate după voie a trăi ne-mpiedicat, ci atunci e omul liber, când mai drept și mai frumos, conștient și-nalt trăiește, ascultarea de Hristos. [V2] Nu acolo-i bună viața, unde-noată-n desfătări, și-unde numai flori și zâmbet, poate-avea pe-orice cărări, ci acolo-i viață bună unde-aduce credincios, pentru Dumnezeu și oameni, rod mai vrednic prin Hristos. [V3] Nu atâta-i fericirea, cât poți să trăiești cum vrei, și tot ce-ți dorește trupul, poți să ai și poți să iei, ci e fericire-atâta cât cu sufletul voios, poți trăi în gând și-n faptă, și-n duh una cu Hristos. [V4] Lumea asta nu-i o țintă, moartea nu-i sfârșit de drum, Nu ne-a fost viața dată, numai pentru ce-i acum, ci e lumea încercare, moartea-i pasul ne-ndoios, ori lângă Hristos de-a pururi, ori în veci fără Hristos.