Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 [V1] Încinge-mă Slăvit Părinte, Cu Adevărul sfânt şi tare, Și-apoi trimite-mă nainte, În lupta vieţii grea şi mare. Căci ştii ce-ntinsă e minciuna, Și ce viclean şi-ascuns trăieşte, De cursa ei întotdeauna, Prin Adevăr Tu mă păzeşte. [V2] Cu platoşa neprihănirii Îmbracă-mi viaţa mea oriunde, Ca suliţa nelegiuirii Să nu mai poat-a o pătrunde. Şi-apoi trimite-mă în lume, Să fac Lucrarea Ta curată, Ca-n mine toţi să vadă cum e O viaţă din păcat salvată! [V3] Cu râvna unică şi vie, A Evangheliei curate, Picioarele mai mult să-mi fie, De Tine zilnic încălţate, Ca piatra grijilor din cale, Să nu mă-nţepe sau rănească, Și-apoi mă du pe-a lumii vale, Să nalţ Solia Ta cerească! [V4] Cu scutul harului credinţei, Acoperit să fiu de Tine, Și-apoi în lumea necredinţei Trimite-mă cu veşti divine! Să sting săgeţile arzânde, Ce-n contra mea trimit vrăjmaşii, Puteri din zi în zi crescânde, Mai mult să-mi însoţească paşii! [V5] Pe cap, Părinte, cu-ndurare, Al mântuirii coif mi-aşează, Și-apoi trimite-mă-n Lucrare, Cu mintea liberă şi trează. Să-Ţi pot cunoaşte vocea lină, Să ştiu ce mi-ai făcut Tu mie, Să umblu-n limpede lumină, Să am cu Tine părtăşie! [V6] Iar spada Duhului, ce este, Cuvântul sfânt oricând puternic, Pe-a biruinţei nalte creste, Să mă păstreze mai statornic. Şi-apoi trimite-mă în focul Aprins al luptei îndârjite, Căci liniştit privesc spre locul Nădejdilor preafericite. [V7] Îmi umple zilnic Tu potirul Vieţii mele, Sfânt Părinte, Prin Duhul să-şi reverse mirul De rugăciune mai fierbinte. Să pot veghea cu mulţumire, Păstrând frumseţea curăţiei, S-atrag pe toţi spre-a Ta iubire, Izvorul sfânt al bucuriei. [V8] Și astfel înarmat cu toată Cereasca armătură vie, S-ascult atent porunca-Ţi dată, Viteaz ostaş la datorie! Şi steagul sfânt al voiei Tale Să-l nalţ mai sus, cu-nflăcărare, Să afle toţi a vieţii cale, Ce duce-n slava viitoare!