Daniel Briciu V1 C V2 C V3 C [V1] E-aşa târziu şi noapte-ai aşa mare, La geam privesc pe străzile pustii. Aştept, plângând, cu multă nerăbdare Şi mă întreb: “De ce mai întârzii?” [C] /:Candela arde fără de-ncetare Şi untdelemnul este îndeajuns Şi totu-i pregătit de-ntâmpinare, Dar Mirele-aşteptat nu a ajuns. :/ [V2] Atâtea voci se-nghesuie să-mi spună Că Mirele nu va mai reveni. Şi lacrimi mari în ochii mei se-adună, Dar eu veghez, căci ştiu că va veni. [C] /:Căci paşii Lui i-aud venind în noapte Şi n-aş putea cu alţii să-i confund Şi dintre multe voci şi multe şoapte, Eu vocea Lui cea blândă o aud. :/ [V3] Puţin mai e din noaptea-ntunecată Şi multe lacrimi pe al meu obraz, Dar eu aştept mai mult ca niciodată Pe Mire, ca în braţul Lui să cad. [C] /:Dar, iată-L, El apare ca un fulger Pe norul alb în slavă de-mpărat. Din ochi îmi şterge lacrima ce-mi curge Şi-n cer cu El alături m-a luat. :/