Daniel Briciu V1 V2 V3 C V4 C V5 C [V1] Întuneric şi-n zorile târzii, Întuneric şi-n noaptea cea mai grea. Nu ştiu ce-nseamnă noapte şi nici zi, Întuneric este şi-n inima mea. [V2] Fără speranţă sunt şi disperat, Cerşind mereu să pot ca să trăiesc. /: Viaţa mea e-un chin neîncetat, E un coşmar şi vreau să mă trezesc :/. [V3] Dar oare ce gloată se-aude în zare, Strigând tot mai tare „Osana, Isus!”. Şi inima-ncepe să-mi bată mai tare, Profetul Iudeii la mine-a ajuns. Eu ştiu că El are putere divină Să vindece orbii, aşa cum sunt eu „Isuse, Isuse, Tu, Fiul lui David Ai milă de mine, de orbul Bartimeu!” [C] /:„Taci!”, „taci!”, „taci!”, cu toţii îmi spun. „Taci, căci Domnul n-are timp de tine acum.” :/ [V4] Dar cum să tac oare când azi Domnul trece? E-atât de aproape de uliţa mea... E şansa vieţii şi nu o voi pierde. Doar El mă mai poate la ochi vindeca. Nu-mi pasă ce spuneţi, eu ştiu că M-aude, La El vreau s-aduc azi amarul cel greu, „Isuse, Isuse, Tu, Fiul lui David Ai milă de mine, de orbul Bartimeu!” [V5] „Ce vrei să-ţi fac?”, atunci Isus mă-ntreabă. „Aş vrea să pot vedea”, eu i-am şoptit. /: „Du-te-n pace-acum, du-te-n pace-acum, Credinţa ta te-a mântuit!” :/ [C] /: Văd, văd lumina, Văd Faţa lui Isus. Îl voi urma în orice vreme, Căci El mântuirea mi-a adus. :/