Dionisie Giuchici V1 V2 V3 V4 V5 V6 [V1] Sus pe deal, cu chip ciudat, supt de priveghere, Iată-L țintuit pe lemn, Omul de durere. /: Om deprins cu suferinţi... Vai, întoarce-ți fața! Nu-L privi, că te'nfiori! I se stinge viața. :/ [V2] Numai sânge. Numai răni. Ce păcate grele L-au adus între tâlhari? Ce blestem să spele? /: Cum? Nu văd cei pricepuți? Doctorii? Soborul? Preoți nu vedeți în El Răscumpărătorul? :/ [V3] Azi, când Tatăl pentru noi Fiul Își jertfește Nu se'nalţă nici un glas dintre noi: "Oprește!"? /: Vai! Acel ce ne-a creat să ne poarte vina? Orbi, voi nu strigați: . . Destul! El ne-a dat lumina!" :/ [V4] Voi, leproși, ați și uitat trupul plin de sânge? Dacă voi nu veți striga, pietrele-au să strige. /: Paturile-n care, triști, au zăcut ologii, Colbu-n care-L așteptau orbii sinagogii. :/ [V5] Cârjele ramase-n drum, pâinea din pustie, Giulgiurile ce-au rămas goale în sicrie! /: Cum? Să moară chiar Isus? El Cel fără pată Dar a mai iubit ca El cineva vreodată? :/ [V6] Pe-al cui piept și-au mai plecat tâmpla, ucenicii Cui l-au pus vesminte-n drum despoind finicii. Cui Maria I-a jertfit lacrimi la picioare? Înfioară-te, Pământ! Stinge-ți raza, Soare Eli. Eli, pentru ce Ţi-ai întors privirea? Sânt un vierme, nu un om. M-a ajuns pieirea.