Denys Laurenciuc V1 C V2 C V3 C T [V1] Mai întărește-mi inima odată Și șterge-mi lacrima de dor Fă-mă să simt iubirea Ta de Tată Și dă-mi aripi spre Cer să pot să zbor Mai întărește-mi duhul plâns în mine Și vezi de-i obosit și înlăcrimat Strânge-l la piept sau ia-l cu Tine Să uite greul, să fie mângâiat [C] Tu ai plâns cu mine în odăiță Înlăcrimat când mă-ntâlneai Te-apropiai de a mea ființă Și la pieptul Tău mă mângâiai Deși Ți-am spus ia-mă la Tine Tu încă mă ții pe pământ Dar știu că tot ce faci e bine De-aceea rabd, mai plâng și cânt [V2] Mai întărește-mi pasul meu pe cale Condu-l doar Tu, Păstor iubit Iar eu smerit să trec prin vale Până în locul ce Tu L-ai pregătit Mai lasă o rază Sfântă de lumină Peste-al Tău rob, netrebnic, ne-nsemnat Și inima de dor Tu o alină Căci Tu ești tot ce aștept și am așteptat [V3] Privește-mi trupul sfâșiat de greul Ce-l port mereu în inimă și gând Ridică-mă să pot privi doar Cerul Când fața mea-i plecată la pământ Ascultă-mă Părinte al îndurării Și azi Te rog întinde-Ți mâna Ta Căci simt că toată întunecimea zării Isuse e împotriva mea. [T] Mi-ai încercat inima cu durere Și ai zdrobit-o în mâna Ta mereu Nici nu știu ce-aș mai putea a-Ți cere Să-mi ștergi lacrimile, să îmi dai mângâiere Să mă scapi de zile sau nopți grele Nu, ci vin plângând, cerându-Ți doar putere Să-mi pot sfârși lucrarea, oricât, oricât mi-ar fi de greu! !