În omenești limbi de-aș vorbi Anonim V1 C V2 C V3 C [V1] În omenești limbi de-aș vorbi, Și-n îngerești limbi, chiar, De n-am în mine dragoste Ar fi totu-n zadar. Aș fi chimval zângănitor, Aramă sunătoare; /: Pentru că nu am dragoste, Nu sunt nimic sub soare. :/ [C] Dă-mi, Doamne-n suflet dragostea Ta sfântă și curată /: Să n-aduc jertfe, fără ea, Pe-altaru-Ți niciodată. :/ [V2] Chiar de-aș putea munții să-i mut Și-al prorociei dar De l-aș avea, făr dragoste, E totul în zadar. Chiar de-aș cunoaște tainele Și-aș ști toată știința, /: Fără de dragoste-s nimic, Chiar de-am toată credința. :/ [V3] Averea de mi-aș împărți, S-o dau săracilor, De nu am dragoste, sunt doar Chimval zângănitor. Trupul de-mi dau să fie ars, Să rabd pentru credință, /: Dragoste-n mine de nu am, Nu mi-e de folosință. :/