Anonim V1 V2 V3 [V1] Ce dulce eşti al rugii ceas Când cu lacrime în obraz Stau la tronul lui Dumnezeu Şi-mi pot plânge necazul meu... Oricând durerea e mare Isus îmi dă iar scăpare; /: La mine slab ia aminte, Când Lui mă rog eu fierbinte. :/ [V2] Al rugii ceas ce dulce eşti Când Domnului mărturiseşti, Necazu-ntreg, amarul tot Şi spui: “Isuse, nu mai pot !” El zice: “Mie vă rugaţi. Cu-al Meu cuvânt vă mângâiaţi.” /: Tot ce m-apasă-I voi spune În timpul de rugăciune. :/ [V3] Al rugii ceas ce dulce-mi eşti, În orice zi mă linişteşti; Cât timp aici călătoresc Eu către cer cu drag privesc. Când acest corp de pe pământ Îl voi depune în mormânt, /: Atunci în veci voi fi voios Că m-am rugat aicea jos. :/