Muntean Eugenia V1 V2 V3 V4 V5 [V1] Eu vin'naintea Ta cu mulțumire Și nu îndrăznesc privirea să-mi ridic Căci știu ce preț măreț ai pus pe mine Deși ești Dumnezeu, iar eu nimic /: Îți mulțumesc că Tu mi-ai dat suflare Și viața care-o port în pieptul meu Că nu m-ai pus aici la întâmplare Chiar de-s nimic iar Tu ești dumnezeu :/ [V2] Îți mulțumesc că mă asculți în grabă Când eu în strâmtorări spre tine strig Și Te apleci să mă ajuți din slavă Un mare Dumnezeu, pe un nimic /: Că m-ai chemat din lumea rea pe nume Nu că am fost mai bun ca alții eu Dar Tu Te-ai îndurat știind că-n lume Eu sunt nimic iar Tu ești Dumnezeu :/ [V3] Și vreau să-Ți mulțumesc că niciodată N-am îndurat nici foame și nici frig C-ai vrut să îmi arăți că Tu ești Tată Și porți de grijă celor de nimic /: Îți mulțumesc că am părinți și casă Un adăpost în timp ușor și greu C-așa Ți-ai dat iubirea Ta cerească Unui nimic, deși ești Dumnezeu :/ [V4] Mai vreau să-Ți mulțumesc de libertate Că pot în lume altora să spun Că a gustat durerea grea și moarte Pentr'un nimic, un Domn măreț și bun /: Și vreau să-Ți mulțumesc că ai răbdare Când zăbovesc de Ține să ascult Și gata ești ca să-mi oferi iertare Chiar de-s nimic și-un simplu vas de lut :/ [V5] Nu merit grija Ta iubit Părinte Pe care Tu mi-o porți aici mereu De aceea-Ți mulțumesc și azi fierbinte Că sunt nimic, iar Tu ești Dumnezeu /: Căci numai Tu mă ocrotești de toate Și vreau să-Ți mulțumesc că ești Stăpân Tu ești atotputernic, cel ce poate Iar eu tot un nimic, smerit rămân! :/