Anonim V1 C1 V2 C2 [V1] Se-aude un glas duios și blând, El mi-a vorbit în clipa când, Descurajat, în pribegie, Eu m-am retras plângând amar... Domnul vorbit-a din nou, clar: „Ce faci aici, Ilie?” Eu am răspuns ce am făcut, ce multă râvnă am avut Și ce puțini am fost în vie... „Nu ce-ai făcut. . ce faci acum? Ascultă, dar, și fă ce-ți spun: Te duci să duci a Mea solie!” [C1] Rămâi cu Mine! Unde-s Eu să fii și tu, Rămâi în Mine! Nu fă nimic singur, nu! Rămâi pentru Mine! Iar când cei mai mulți nu vor, Ia jugul Meu că-i cel mai bun, cel mai ușor. [V2] Cred că durerile de-acum nu se compară nicidecum Cu-aceea slavă viitoare. Creștini suntem, deci suntem fii, și cu Isus vom moșteni Valori nepieritoare. De suferim cu-adevărat și împreună am umblat Pe-acest Pământ, în ascultare, Atunci din nou El va veni, ne va chema, ne va vorbi, Ne va lua sus în splendoare. [C2] Rămâi cu Mine! Unde-s Eu să fii și tu, Rămâi în Mine! Dureri nu vor mai fi, nu! Rămâi pentru Mine! Îți voi șterge lacrima! Ce-ai suferit pe-acest Pământ, tu vei uita!