Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 V4 C4 [V1] Ce grea-i ades povara, sărmanei tale sorţi... Că gemi sub ea şi tremuri, şi-abia poţi s-o mai porţi! [C1] Ce grea e suferinţa ce-o-nduri adeseori... Că-ţi pierzi orice speranţă şi simţi că stai să mori! [V2] Ce grea ţi-e îndoiala, ce-ţi vine-adesea-n gând... Tot ce-ai mai drag credinţei, din tine dărâmând! [C2] Ce greu e-al bănuielii venin întunecat... Când ţi-arde tot ce-ţi are iubirea mai curat! [V3] Ce grea e-ntârzierea, dorinţei îndelungi... Când anii trec, iar paşii, slăbesc s-o mai ajungi! [C3] Ce grea e-ncredinţarea, că-n viaţă n-ai ştiut... Să foloseşti prilejuri pe care le-ai avut! [V4] Ce grele-s toate-acestea! Dar mai nespus de greu... E-atunci când vezi că lumea, te-a rupt de Dumnezeu. [C4] De n-ar fi-atunci iubirea, şi mila lui Isus... O, cine-ar mai întoarce, măcar privirea-n sus?