Ioana Cătuna V1 C V2 C C [V1] Adesea-Ți cerem binecuvântări și pentru liniște și pace ne rugăm. Vrem vindecare, cer fără nori și Mâna Ta cea blândă să fie peste noi. Dar Tu cunoști multele nevoi și poți s-oferi mai mult decât știm cere noi. [C] Dar poate că binecuvântarea curge prin stropii unei furtuni Și vindecarea poate vine chiar prin ochii-nlăcrimând. Poate Harul Tău e ascuns în nopți pustii și fără cânt. [V2] Adesea cerem să Te-auzim, căzând în deznădejde când nu te simțim. Uităm adesea ce ne-ai promis: o lume dincolo de nori și dincolo de vis. Dar Tu auzi fiecare plâns și fiecare glas rugând. [C] Dar poate că binecuvântarea curge prin stropii unei furtuni Și vindecarea poate vine chiar prin ochii-nlăcrimând. Poate Harul Tău e ascuns în nopți pustii și fără cânt. [B] Când ni se pare că întunericul a-nvins Și cerul pare frânt să nu uităm: El va veni curând! Să nu uităm... [C] Dar poate că binecuvântarea curge prin stropii unei furtuni Și vindecarea poate vine chiar prin ochii-nlăcrimând. Poate c-orice dezamăgire poartă o sete în ea Și lumea asta niciodată nu o poate sătura. Poate-n fiecare plâns și-n nopții pustii și fără cânt Este Harul tău ascuns.