Otniel Stirb V1 C V2 C V3 C [V1] Se-aude’n taină glasul, cel stins al porumbiței, Ce plânge jos în vale, ascunsă printre stânci. Mireasa Ta iubita, suspină și Te cheamă, Să vii s-o duci acasă, din văile adânci. [C] Mai este mult Isuse, pe-acest pământ străin, Căci zilele sunt rele și tot mai grele vin. Te striga astăzi Doamne, aleșii Tăi copii, O, vino mai degraba și nu mai zăbovi. [V2] Scriptura ne vorbește, că-n zilele din urmă, E tot mai grea vegherea, și lupta pe pământ. Sub ochii noștri astăzi, vedem cum se-mplinește, Cu fiecare iota, al Domnului Cuvânt! [V3] S-au scurs atâtea veacuri, pe-a timpului aripă, De când Te-ai dus la ceruri, iubit Mântuitor. Ni-e dor să vină ziua, și fericita clipă, Să’nceapă sărbătoarea și nunta nunților!