Anonim V1 V2 V3 V4 [V1] Porumbiță de pe stâncă, se aud azi pași grăbiți, Cu iubirea Mea adâncă, n-aș mai zăbovi Eu încă, Porumbiță de pe stâncă, dacă gata, tu ai fi! /: Vreau să fii împodobită, cu veșmânt de in curat, Haina ta neprihănită, și cununa strălucită, Cum se cade-a fi gătită, pentr-un Fiu de Împărat! :/ [V2] Tu ești via Mea sădită, la izvorul cristalin, Prinde-ți orice vulpe mica, care rodul tău îl strică, Iar privirea ți-o ridică, înspre Mirele Divin! /: Tu, grădina Mea sfințită, tu, grădina Lui Isus, Ești tu oare pregătită, ca să fii acum răpită, Tu, ce ești pecetluită, pentru Mirele de Sus! :/ [V3] Tu, ești sora Mea aleasă, trandafirul din Saron, Tu, bogată 'mpărăteasă, ești aleasa Mea Mireasa, Tu ești veșnica Mea casă, o, tu fiică din Sion! /: Tu cerboaica Mea iubită, care paște printre crini, Din femei mai fericită, mai frumoasă, mai iubită, Ești Biserica sfințită, mai presus de Heruvimi! :/ [V4] Iată soarele răsare, sus pe cer nu-i niciun nor, Azi e vremea de cântare, azi smochinul e în floare, Vă ’nălțați sfinte fecioare, inima plină de dor! Auzi trâmbița cum sună, vezi Oștirea Cea de Sus, E măreața săptămână când Arhanghelul adună, Pe cei vrednici de cununa, în Țara fără apus! Porumbiță de pe stâncă, al tău Mire vine'n zori, Cu o dragoste adâncă, porumbiță de pe stâncă, Nu dormi, așteaptă încă, cu al dragostei fior!