Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 [V1] Oastea Domnului născută Din Golgota, prin credinţă, Calea jertfei ţi-e menită, Ca s-ajungi la biruinţă! Căci pe ea Stăpânul vieţii, A păşit cu ascultare, Jertfa Lui, din braţul morţii, Ți-a adus răscumpărare! [V2] Oastea Domnului străină, Pe-a pământului cărare, Tu aici nu ai hodină, Ci prigoană şi-apăsare; Dar spre Cerul îndurării, Să-ţi îndrepţi a ta privire, Pe cărările răbdării, Vei ajunge la sfinţire! [V3] Oastea Domnului chemată Să duci vestea mântuirii, La mulţimea-ntunecată De pe căile pieirii. Tu să fii lumină vie, Cu privirea cristalină, Viaţa ta de curăţie, Va da altora lumină! [V4] Oastea Domnului aleasă, Ca să nalţi mereu Cuvântul, Tu aşa vei fi frumoasă, De-ţi vei ţine legământul! Să nu faci altă lucrare, Să nu porţi altă vestire, Decât Jertfa Lui cea mare, Decât marea Lui iubire! [V5] Oastea Domnului iubită, De Hristos Cerescul Mire, Vei fi pururi fericită, De trăieşti a Lui iubire! Căci iubirea este jarul Ce topeşte munţi de gheaţă, Numai ea păstrează harul, Părtăşiei sfinte-n viaţă! [V6] Oastea Domnului cea vie, Turma mică ce păşeşte Pe-a pământului pustie, Nu te teme! îndrăzneşte! Domnul pururi te veghează Și-ntăreşte-a ta lucrare; De rămâi sub sfânta-l pază, Tu vei fi biruitoare! [V7] Domnu-ţi este Ajutorul, Sigur şi pe totdeauna El, Isus Biruitorul, Îţi va dărui cununa. Şi pe Tronul slavei Sale, Străluci-vei ca un soare, Căci sfârşitul luptei tale, E Răsplata viitoare!