Puiu Chibici V1 C V2 C V3 C [V1] La fântâna Celui Viu, care mă vede, Doborâtă de-ntristare stă Agar; Alungată în pustia care-i arde Sufletul plin de durere și amar. Când un înger din cereasca înălțime S-a oprit în dreptul ei și i-a vorbit: „Nu te teme fiică, Domnul e cu tine!” Și de-atunci acel loc astfel s-a numit. [C] /:La fântâna Celui Viu, care e Domnul, Stai de vorbă azi cu El lângă izvor. Prietene, oricine-ai fi Spune-ți dorul inimii, El cu drag te va primi. :/ [V2] La fântâna Celui Viu, ce te asteaptă, Copleșit de remușcare și abătut Cauti de mult și tu măcar un strop de apă Ostenit de drumul ce l-ai străbătut. În pustia de miraje și de urlet Tu nu știi de unde vii nici unde mergi Copleșit de gânduri și iluzii sumbre În nisipuri mișcătoare te îneci. [V3] La fântâna Celui Viu, ce niciodată, Orișicine L-a chemat, nu l-a lăsat, Curge astăzi apă vie și curată Cine bea nu însetează niciodat. Spre izvorul sfânt acuma îndrăzneste Spală-ți sufletul trudit și-mpovărat, Dumnezeu e apa ce te curățește Vino dar acum să fii eliberat.