Simion Buzduga V1 C V2 C V3 C [V1] Într-o zi pe Ieremia Domnul îl înștiințează, La olar să meargă-n casă, ca să vadă cum lucrează. El s-a dus văzând pe roată vasul ce nu-i izbutise, Și luând o altă formă și alt vas din el făcuse. [C] Tot la fel noi suntem lutul, Însă Domnul e Olarul, /: Să-L lăsăm să prelucreze Vasul, ca să curgă Harul! :/ [V2] În castele și-n palate nu sunt vase doar de aur; Sunt de-argint, de lemn, țărână, ce nu-s toate din tezaur. Întrebuințate-s toate, dar nu în aceleași zile; Sunt de cinste, de ocară, lăudate sau umile. [V3] Dac-un vas se curățește, Domnu-l face-un vas de cinste; Îl albește, îl sfințește, spre-a fi de foloase sfinte. Vasul nu-ntreabă Olarul, cum e prelucrat să-i spună. Domnul face-un vas destoinic pentru o lucrare bună.