Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 V4 C4 [V1] Ce-ar fi făptura-mi fără Tine, Mântuitorul meu slăvit? Ce-aş fi, de n-ai fi tu în mine, Cu harul Tău nemărginit? [C1] Aş fi un bulgăre de gheaţă Un chip de humă fără viaţă, O stâncă-nvăluită-n ceaţă Și-o noapte fără dimineaţă. [V2] Aş fi un far fără lumină, Pustie de nisipuri plină, Cu vânturi fără de hodină, Cu şerpi şi scorpii ce-nvenină; [C2] Aş fi o albie uscată Pe unde-a fost un râu odată, O frunză smulsă şi purtată Cu nici un rost prin lumea toată. [V3] Aşa aş fi dar slavă Ţie! Tu-mi eşti a vieţii bogăţie, Comoara harurilor, vie, Ce mă inundă pe vecie; [C3] Eu n-aş şti azi ce-i strălucirea Vieţii-n mii si mii de feţe Şi n-aş fi cunoscut iubirea Cu-nfiorări și frumuseţe. [V4] De n-ai fi fost Tu Bunătate, Începătorule a toate, Cu taine-adânci şi minunate, Ce totul vrea şi totul poate; [C4] Tu m-ai suit în slăvi divine Din locu-ntunecatei tine, Isuse, sunt ce sunt prin Tine, Și-acum, şi-n veacul care vine!