Costache Ioanid V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C [V1] E plin de miraje pământul, de patimi ce-atrag în noroi. Mușcăm din păcat tot mai lacomi și tot mai flămânzi și mai goi. [C] Tu nu știi că sus pe Golgota, cu pieptul de-o lance străpuns, sub norii ce'ntunecă bolta, ne-așteaptă cu lacrimi Isus. [V2] Dar sus, la Golgota, pe cruce, cu pieptul de-o lance străpuns, la tainica vremii răscruce, ne-așteaptă cu lacrimi Isus. [V3] În ritm de stridente orchestre, perechile lumii petrec, crezând că-s mai tari decât moartea, spre brațele morții se'ntrec. [V4] Aleargă mașini pe artere. Rachete zvâcnesc printre nori. Tresare Selena-n cratere. Saturn e cuprins de fiori. [V5] Tu, rege al vremilor noastre, tu, om ce străbați prin stihii, tu știi să te'nalți către astre, dar taina supremă n-o știi.