Florin Fill Bodnariuc V1 C1 V2 C2 C2 [V1] Seara în foșnet de frunze, Isus se ruga în grădină, Înălța glasul său înspre cer Îndurerat El fără vină. Chiar și umbrele reci se-ascundeau Nu puteau să privească, Cum un Prinț coborât din Etern Începea să pătimească. Îngenuncheat, cu fața la pământ, Prăbușit, El a strigat: [C1] "Tată, dacă-i cu putință, Îndepărtează de la mine Acest cumplit pahar. Totuși, Voia Ta, nu Voia Mea, O, Tată, să se facă. '' [V2] Știu c-a ales pentru mine Să urce în chinuri calvarul, Apăsa mult prea greu crucea Sa Împovărat de-a noastră vină. Iar soldații cu bicele lor Se grăbeau să-L lovească, Cu dispreț oameni răi si preoți Nu 'ncetau să Îl hulească. L-au răstignit, pe-o cruce de blestem, Și zdrobit, El a strigat: [C2] "Eli, lama sabactani, Nu-Ți întoarce de la mine preasfântă fața Ta. Tată, iartă azi, acest păcat căci ei nu știu ce fac. '' [B] El S-a jertfit căci ne-a iubit, Și ne'mpăcat pe veci cu Dumnezeu. Prin moartea Sa, la Golgota, ne-a răscumpărat.