Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 [V1] Isus cu ucenicii din templu ieşind, pe muntele Măslinilor ședea. /: Cu vorbe frumoase, cu gânduri duioase pe toţi iubiții Lui îi învăța! :/ [V2] O, spune-ne, Isuse, cu sfintele-Ţi cuvinte cât între noi vei mai fi, /: o, spune-ne sfârşitul, când oare o să fie, și Tu cu mare slavă vei veni? ... :/ [V3] Afla-veţi de războaie și vești de războaie, popor contra popor se va scula, /: vor fi boli şi moarte și foamete în lume şi sângele-ntre fraţi se va vărsa! :/ [V4] Se va răci atuncea credinţa, nădejdea şi dragostea de fraţi se va răci, /: iar cei răi, cu ură, se vor răscula, pe ucenicii Mei vor prigoni! :/ [V5] Să știţi că judecata de-apoi va fi aproape, când urâciunea-n Templu s-o ivi, /: când lângă credinţă, vestit va fi păcatul, şi Duhul din biserici va pieri... :/ [V6] Se stinge-n întuneric şi soarele şi luna iar stelele din ceruri vor cădea. /: S-o zgudui pământul şi cerul laolaltă și oamenii toţi moartea vor căuta! :/ [V7] Iar când întunecime cădea-va pe pământ, şi înfricoşate semne s-or ivi, /: se vor ruga ca munţii să cadă peste dânşii, dar munţi şi văi atunci nu vor mai fi! :/ [V8] Se vor ruga ca morţii să iasă din morminte, ca ei să se ascundă sub pământ... /: Când veţi vedea acestea voi să luaţi aminte, din înălţimi Eu voi veni curând! :/