Ionuţ Crăciun V1 C1 V2 C1 T C2 [V1] Stau pe genunchi Și ochii mi-au secat demult, de-atâta plâns, Tot mai puțini sunt sfinții în dragostea dintâi, Ce luptă pentru Cer. [C1] Unde-s creștinii care, Zideau altar de mulțumiri în binecuvântare? Unde-s martirii care, Cereau iertare pentru acei ce-i dădeau la fiare? Unde-s urmașii care, Credința veche ce-au primit și-au dus-o mai departe? [V2] M-am cercetat, mă regăsesc printre acei, Ce-n luptă au cedat. Să ne trezim, credința veche s-o păzim, Lumina răspândind! [T] Să strângem rândul să luptăm, Credința veche s-o păstrăm, În cinste și dreptate! În dragoste vom semăna, La urmă, ne vom bucura, În roadele-i bogate! [C2] Eu vreau să fiu creștinul care, Zidește-altar de mulțumiri, în binecuvântare! Să fiu martirul care, cere iertare pentru acei, Ce vor să mă împresoare! Să fiu urmașul care, credința veche cea primit, O duce mai departe!