Rahela Goagără V1 C V2 C T [V1] M-am frământat plin de griji, da, recunosc, Mă-ntrebam care-i drumul și care-i al vieții rost? Am fost și în vale, prin munți și pe mari, Și-am căutat siguranță pe-atâtea cărări; Totuși, vreau sus pe stancă, să trăiesc. [C] Caci nu-mi doresc să fiu ca un val în ocean,​ Ce-i luat de vânt, zdrobit mereu,​​​ Cum e omul ce nu-i ancorat în Dumnezeu:​​ În lupte înfrânt, confuz și-amăgit,​​​ Zi după zi de frică mințit,​​​​​ Fără să știe că Dumnezeu​​​​ Stâmpără setea din sufletul său! [V2] Uneori viața mea îmbrăcată în ceața era. Trăiam cu-ndoieli și-orice decizie era un duel! Dar tot ce-am greșit Isus a iertat Și doar prin mila Sa în picioare pot sta! Ochii-am deschis: astăzi văd foarte clar! [T] În lupte înfrânt, confuz și-amăgit, Zi după zi de frică mintit, Fără să știe că Dumnezeu Stâmpără setea din sufletul său!