Daniel Negrea V1 C V2 C V3 C T [V1] În Paradis, Adam şi Eva, fericiţi erau. În fiecare dimineaţă, Domnul le făcea cercetare. Grădina-ntreagă aştepta ivirea zorilor Şi rouă era peste tot, udând întinderea. [C] /:– „Unde eşti Adame?” – „Sunt gol, Doamne!” – „Blestemat va fi Pământul, Din cauza ta!” :/ [V2] Era un Vânt ce adia în fiecare zi, Văzduhul, plin de păsări, ce cântau atât de minunat. Livada, plină cu mulţi pomi, plăcuţi şi roditori. – „Puteţi să vă-nfruptaţi din ei, având fericirea.” [V3] – „Dar despre Pomul Cel Oprit, să nu mâncaţi din el! Ca să trăiţi, să nu muriţi, nu v-atingeţi de el!” Şarpele cel înveninat, a venit la Eva. – „Mâncaţi din pomul cel oprit şi astfel, fericirea, ve-ţi afla.” [T] – „Unde eşti Adame?”