Autor necunoscut V1 V2 V3 [V1] Maria dis de dimineaţă Mergea însoţită de un gând: "Cine oare va da la o parte Piatra grea de pe negrul mormânt ?" Dar iată că piatra nu era acolo Şi gol era şi mormântul lui Isus Căci a-nviat: "Aleluia" prin mulţime. Printre morţi nu mai e acum Isus. [V2] Maria nu ştia secretul În rugă stătea pe genunchi, Şi-şi vărsa al ei suflet în lacrimi Lângă mormântul Lui Isus. Când deodată un Om i se arată Nu-i grădinarul cum ei i se păru Este Isus care numele-i rosteşte, La picioare Maria îi căzu. [V3] Iată în clipa aceasta, Pe Isus cum la ea se opri Ea "Rabuni" îi spuse şi–ndată Dragostea în al ei glas se-auzi. "Nu mă mai ţine de acuma, o, Marie, Ci du-te spune la lume, peste tot, Că Eu sunt viu şi mă duc sus la Tatăl, /: Dar cu voi sunt mereu în orice loc." :/