Efraim V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 [V1] Pe drumul scurt al vieții tale Pe care-așa grăbit alergi, N-ai vrea să-ți pui o întrebare De unde vii și unde mergi? [V2] Cunoști, tu, îndeajuns cărarea Pe care-așa ușor pășești? Ți-ai pus vreodată întrebarea De mergi tu bine sau greșești? [V3] N-ai vrea să meditezi o clipă Asupra sufletului tău? Să-ți vezi viața ta pătată, Să te întorci la Dumnezeu? [V4] Ți-e negru sufletul de patimi. Ești obosit și întristat. Iar ochii tăi sunt plini de lacrimi, N-ai vrea să fii tu mângâiat? [V5] Tu, cel ce cauti fericirea, N-ai vrea să te-ntâlnești cu ea? O, nu dorești, tu, mângâiere, Și-o haină albă, ca de nea? [V6] Zadarnic cauți mângâiere În fapte rele și-n păcat. Acestea-s doar o amăgire, Iar tu rămâi tot înșelat! [V7] Căci setea ce o porți în tine, E setea sufletului tău. Și-aceasta poate s-o aline Doar Unul singur: Dumnezeu! [V8] El e Acel ce te susține, El e al tău Mântuitor, El a lăsat și pentru tine Să curgă-al vieții sfânt izvor! [V9] El chiar acuma te primește. Să vii smerit la crucea Lui! Te spală și te curățește Și-ți dă cununa harului!