Marian Zamfir C V1 C V2 C V3 C [C] Unde ești, unde ești, Ești chemat să stai de strajă. Și menirea să-ți cunoști, Căci deasupra ta veghează Cel ce are-n ceruri oști. [V1] Știi tu care ți-e menirea pentru ce-ai venit în lume? Știi tu că în planul mare ai și tu un loc anume ? În răcoarea dimineții El întreabă: "unde ești ?" Și-n întunecimea nopții când străjerii ațipesc. [V2] Nu căuta să clatini munții nu dorii să-ți faci un nume. Căci e mai de preț o umbră care arșița alină. Chiar de nebăgat în seamă te strecori printre mulțimi. Nu uita tu ești o taină care va vorbi la timp. [V3] Știi tu cât de mare este prețul unei pietre-n zid? Câte vânturi ea oprește, câte taine-n ea se-nchid? Chiar de-ai pribegii o viață nu uita că Dumnezeu, Nu-ți primește altă jertfă decât cea din locul tău.