Intimitate cu Dumnezeu - Partea 4
Autor: Francis Chan
Album: Intimitate cu Dumnezeu
Categorie: Rugăciune

    În mai anul 2005, Cornerstone Community Church a dăruit organizației CHF 150.000 de dolari. Deci unde au mers banii aceştia? Mâncare pentru 30.000 de refugiaţi Malnutriţia în taberele de refugiaţi a fost redusă cu 90%! 22.000 de copii refugiaţi dintr-o singură tabără au fost ajutaţi şi reabilitaţi! Institutul CHF din Peru... a instruit o reţea de biserici în Compassion Ministry Essentials! Aceştia vor hrăni mii de copii! În septembrie, Mercy Network... a început să livreze mâncare direct în casele copiilor nevoiaşi. Children's Hunger Fund va distribui mai mult de 600 de camioane de mâncare pentru copiii din lumea întreagă în anul 2005! Cu 60% mai mult decât în anul 2004! Mai mult de 10 milioane de copii... în 60 de ţări... vor fi atinşi într-un fel sau altul! Totuşi, 99 de cenţi din fiecare dolar, merg direct spre nevoile copiilor. Doar un lucru mai rămâne de spus, mulţumim Cornerstone! Pentru mai multe informaţii vizitaţi site-ul www.childrenshungerfund.org

    Este minunat să vedem exact unde au mers banii pe care i-am dat. Nu există un sentiment mai plăcut ca acesta. Un orfan din cealaltă parte a lumii să se uite la voi şi să spună, "mulţumesc." Toţi care aţi oferit bani bisericii, aţi dăruit organizației Chirldren's Hunger Fund. Este o organizaţie pe care o susţinem mai mult ca orice altă organizaţie din lume, pentru că avem încredere în conducerea lor și am călătorit cu ei peste hotare. 99% din ceea ce primesc merge direct la săraci pentru că au cheltuieli foarte mici. Preşedintele organizaţiei Children's Hunger Fund, Dave Phelps este aici cu noi în dimineaţa aceasta şi vrea să vă ofere un cuvânt de mulţumire.

    Mulţumesc Francis. Nici nu vă pot spune cât de minunat este să fiu aici să vă mulţumesc. Aţi fost atât de generoşi cu noi, nu doar în ultimele 6 luni, dar şi în ultimii ani şi susţinerea pe care ne-o daţi în ceea ce facem. Nu cred că există un mod mai bun de a vă mulţumi decât felul în care au făcut-o copiii din Uganda. Copiii aceştia sunt foarte speciali, sunt dintr-un sat numit Rokai, locul de unde a început epidemia de SIDA. Anul trecut în mai s-a deschis o şcoală pentru 350 de copii. Îi susţinem cu mâncare şi educaţie creştină şi voi faceţi parte din lucrarea aceasta. Aveţi un rol incredibil în viaţa "copiilor invizibili." Probabil aţi auzit de ei, copii refugiaţi, care nu au absolut nimic. Acum 2 doi când am mers pentru prima dată în Uganda, sub fiecare pom pe care l-am văzut trăiau cel puţin 60 de copii. Mergeau în junglă şi adunau lemne şi scoarţa copacilor şi acesta era singurul mod de a supravieţui. Mamele lor îi aduceau la picioarele noastre leşinaţi de foame, între viaţă şi moarte din cauza malnutriţiei. Voi faceţi parte din soluţie. În ultimul an am instruit bisericile nu doar cum să aibă un impact spiritual pentru familii şi pentru copii, dar malnutriţia a fost redusă cu 90%. 60% din aceşti copii au fost reabilitaţi şi vreau să vă mulţumesc pentru că totul se datorează vouă. Un lucru despre care nu vorbim destul, este impactul în comunităţile locale. Prin programul nostru mai mult de 3.500 de familii primesc mâncare în mod regulat. Mâncarea este livrată în casele lor de voluntarii bisericilor. În încheire, în dimineaţa aceasta, vreau să vă rog să vă rugaţi pentru programul de distribuire al jucăriilor. Avem sponsori incredibil de generoşi din toată America. Ne-au dat mai multe jucării decât vă puteţi imagina. În următoarele zile, chiar aici în California mai mult de 200.000 de copii vor primi jucării noi, oferite prin bisericile locale. Iar în jurul lumii mai mult de 8 milioane de copii vor primi jucării noi. Rugăciunea noastră este că odată cu jucăria pe care o primesc, aceşti copii să-L cunoască pe Hristosul Crăciunului şi adevărul despre Crăciun. Ne rugăm ca Dumnezeu să folosească lucrarea aceasta pentru gloria Lui, ca aceşti copii să cunoască dragostea Lui, protecţia Lui şi o relaţie incredibilă cu Isus Hristos. Mulţumesc, vă iubesc şi apreciez tot ce faceţi pentru noi, din partea echipei vă mulţumim.

    Cu cât mai mult lucrez ca pastor şi cu cât îmbătrânesc mai mult, cu atât îmi dau seama că habar n-am ce trebuie să fac. Lucrurile erau mult mai simple când aveam 20 de ani şi credeam că ştiu totul. Totul! Am ştiut totul! Şi cu cât îmbătrânesc mă întreb, oare aşa trebuie să fie la biserică? Să faci un lucrul sau altul? Dar de un lucru sunt sigur, trebuie să-i iubim pe săraci. N-am nici o îndoială, n-am cum să greşesc cu privire la lucrul acesta. Dăm sute de mii de dolari pentru săraci în fiecare an şi ştiu că facem un lucrul bun. Ca biserică, este atât de bine să vedem rezultatele. Uneori am o viziune pe care vreau să o împing înainte, dar e bine să ne oprim şi să vedem ce am făcut până acum. Voi aţi hrănit oameni în Africa. Aţi hrănit oameni în Peru. Aţi ajutat copii care mâncau scoarţa copacilor, să aibă efectiv mâncare, aţi ajutat oamenii şi au auzit Evanghelia. Aţi ajutat oameni să-L cunoască pe Domnul. Şi trebuie să vă întrebaţi, ce lucru mai mare de atât am făcut anul acesta? E uimitor să-i vedem pe acei copii spunând, "mulţumim Cornerstone." Nu au mulţumit în general, nu au mulţumit Americii şi este o binecuvântare atât de mare! Când oamenii se gândesc la dărnicie se gândesc la sacrificiu, la renunţare pentru Domnul. Şi Isus spune că, "este mai ferice să dai decât să primeşti." După ce aţi auzit aceşti copii trebuie să vă întrebați, în ce alt fel am fost binecuvântat săptămâna aceasta? Vrem să vă mulţumim pentru dărnicia voastră.

    În timp ce mă rugam mă gândeam la Crăciun, care poate fi o perioadă din an în care suntem egoişti, vreau să experimentăm bucuria Crăciunului care are de-a face cu dărnicia. M-am rugat special pentru Crăciunul acesta pentru că este duminică, este o dată unică, nu se întâmplă decât odată la 7 ani şi m-am întrebat, Doamne ce Te-ar onora cel mai mult? Ce Ţi-ar aduce cea mai mare plăcere, cea mai multă glorie, pentru că ne vom aduna aici sâmbătă seara, seara de Ajun, şi toată lumea vine la biserică în seara de Ajun. Sărbătorim şi ne aducem aminte de naşterea lui Hristos, iar a doua dimineaţă este duminică. Doamne, ce Ţi-ar aduce mai multă onoare? Să ne adunăm din nou duminică dimineaţa? Cu siguranţă ar fi o închinare, dar dacă asta Te onorează, atunci haideţi la biserică. Şi cu cât m-am rugat mai mult şi am studiat Scripturile şi tot ce am crezut că am ştiut, am crezut că ceea ce I-ar aduce glorie lui Dumnezeu, nu ar fi ca să ne adunăm din nou după câteva ore, ci dacă ne-am împrăştia să răspândim dragostea Lui. Şi dacă ne-am îngriji de săraci şi dacă le-am arăta dragoste nevoiaşilor. Ca familii dacă am da cadouri familiilor în nevoie, dacă am merge în Mexic la orfelinate să dăm cadouri acolo, dacă am face ceva cu familia noastră. Aţi putea lua banii pe care i-aţi fi cheltuit pentru voi şi să-i daţi misionarilor anul acesta.

    Anul acesta, pentru prima dată, am produs o broşură frumoasă pentru că vrem ca anul acesta să fie special. În broşură sunt tot felul de ideai pe care le puteţi face împreună cu familia voastră. Prima pagină este un devoţional, despre care voi vorbi puţin mai încolo, iar pe următoare pagină spune "Feluri în care poţi sluji de Crăciunul acesta." Poate vreţi să adoptaţi o familie, să mergeţi la spital, puteţi dona pentru misiune, pentru Children's Hunger Fund, sau puteţi dona mâncare. Avem misionari în Papa Noua Guineea care se pregătesc să construiască şi puteţi dona. Devoţionalul de pe prima pagină poate vă va provoca să petreceţi timp cu prietenii sau cu familia şi să înţelegeţi că Crăciunul are de-a face cu a primi. În timp ce primiţi daruri, este un moment minunat să-i învăţaţi că deşi oferiţi daruri, nu aşteptaţi nimic în schimb, ci aţi oferit un dar gratuit. Puteţi să-i învăţaţi cum Dumnezeu Şi-a dat Fiul Lui şi nu puteţi să-I răsplătiţi înapoi. În acelaşi timp puteţi să le explicaţi ce înseamnă să oferi, să dăruieşti. Crăciunul este un timp când facem cadouri, dar anul acesta, ca familie vom dona bani pentru orfanii din Africa, să le arătaţi poze cu ei şi să le explicaţi semnificaţia Crăciunului. Am luat banii care vroiam să-i cheltuim pentru voi şi i-am dat unei familii nevoiaşe. Este atât de uşor pentru copiii noştri să devină răsfăţaţi! La noi deschid fiecare cadoul iar apoi întreabă: "Atâta tot?" Cum adică, "atâta tot?" Eu n-am avut niciodată atâtea cadouri când eram copil. Primeam doar un singur cadou. Învăţaţi-i ce înseamnă să dăruieşti şi ce misiune aveţi ca familie, să dăruiţi din nou şi din nou. Arătaţi-le cât de frumoasă e viaţa atunci când dăruim. Profitaţi de oportunitatea aceasta pentru a avea un proiect pe care îl puteţi face cu copiii. Sunt şi mărturiile familiilor care au slujit în Ziua de Crăciun în trecut şi împărtăşesc ceea ce au făcut ei şi cum le-a schimbat familia. Conducerea bisericii Cornerstone ar vrea ca Crăciunul vostru să fie diferit anul acesta. Să nu fie la fel ca toate celelalte, având aceeaşi rutină. Încă un Crăciun ca cel de anul trecut şi cel dinainte şi tot aşa. Şi nici nu vă mai aduceţi aminte ce aţi făcut Crăciunul trecut. Poate de Crăciunul acesta puteţi începe să faceţi ceva nou, să implementaţi ideea dărniciei. Pentru ca familia voastră să experimenteze binecuvântarea dărniciei de Crăciun. Ca familie, în felul acesta puteţi decide să fiţi diferiţi de restul lumii. În timp vor putea avea bucuria de a da şi în felul acesta creştem o nouă generaţie, care să înţeleagă cât de minunat este să-L slujeşti pe Dumnezeu şi să dăruiești. Un lucru pe care ne-a rugat Dave să-l facem este să ne rugăm pentru aceşti copiii, ca atunci când primesc cadourile acestea, să audă despre Isus. Rugaţi-vă ca aceşti copii să înţeleagă, pentru că este foarte important.

    Un ultim lucrul pe care vreau să-l menţionez, este că vreau să faceți la fel cu cadourile voastre. Când daţi cadouri, scrisori, să nu împărțiți cu ei doar bogăţia voastră materială, sau cuvinte frumoase, ci să-L oferiţi pe Isus. Să-L oferiţi pe Hristos. În mod intenţionat să căutaţi oportunităţi în care să dăruiţi cu adevărat, darul cel mai minunat pe care îl pot avea, adică o relaţie personală cu Isus. Unii dăruiesc DVD-uri cu mesaje biblice, despre bucurie, sau pot cumpăra un iPod, și pot face download la toate predicile mele de anul trecut. Vreau să răspândim Evanghelia, Vestea Bună şi nu doar să dăm cadouri. Vreau să fie diferit. Nu sunteţi obosiţi de încă un Crăciun, încă un an în care să pui luminiţele, să împodobeşti bradul din nou, te urci în pod să iei toate lucrurile? Ieri seară puneam luminiţele şi a sărit siguranţa şi nu ştiam cum să o repar. Te oboseşti de toate lucrurile acestea, şi spui, "Doamne, vreau ceva diferit. Fă anul acesta supranatural, un an pe care să nu-l uit niciodată." Vreau să mă rog pentru lucrul acesta şi vreau să încercaţi să umblaţi prin credinţă şi să faceţi ceva neobişnuit, ceva diferit anul acesta. Vreau să mă rog pentru că nu vreau ca serviciul acesta să fie ca cel de la ora 10, sau 8:30 sau ieri seară. Doamne, vreau ca seriviciul acesta să fie diferit. Vreau să creezi ceva nou, pentru că Tu eşti Creatorul. Tu nu ești unul ce copiază, Tu ești Cel ce creează. Dă-ne o experienţă nouă pentru oamenii adunaţi aici. Creează o nouă experienţă pentru noi de Crăciun. Taie-ne respiraţia prin ceva supranatural. Haideţi să ne rugăm împreună.

    Doamne, mă rog ca Crăciunul să fie diferit pentru oamenii din locul acesta. O aventură. Doamne, cu prietenii, cu familia şi cu săracii, nevoiaşii, să-i iubim, şi să ne schimbe familiile şi să ne schimbe perspectiva asupra dărniciei. Doamne, mă rog pentru toţi copiii care vor primi mâncare şi cadouri de la Children's Hunger Fund, Crăciunul acesta să fie Crăciunul care să le schimbe vieţile. Să nu primească doar hrană şi jucării, ci să Te primească pe Tine. Mă rog ca de Crăciun, prietenii noştri să înţeleagă semnificaţia Crăciunului şi să-L primească pe Hristosul Crăciunului. Mă rog ca prietenii noştri să Te cunoască pe Tine de Crăciun. Ne rugăm în Numele lui Isus. Amin.

    Atât de mulţi oameni vor să-L elimine pe Isus din Crăciun, şi atât de repede vrem să arătăm rebeliune împotriva lor, când în realitate lucrul cel mai bun pe care putem să-l facem este să ne facem partea. Să facem tot ce putem să-L avem pe Hristos în mijlocul nostru. Nu putem controla ce fac alţi oameni, cei care nu cred în Dumnezeu. Trebuie să spui, "Crăciun Fericit." Nu acesta a fost modelul în Scripturi. Creştinii au ieşit în evidenţă reprezentând Lumina spunând, "Am să dăruiesc de Crăciun, şi nu-mi pasă dacă ceilalţi sunt egoiști. Nu vreau doar să primesc, ci vreau să dăruiesc, vreau să fiu creştin, să fiu lumină." De câteva sătămâni încoace am discutat despre intimitatea cu Dumnezeu, şi am vorbit despre relaţia în care ajungi la punctul la care Dumnezeu e totul pentru tine. Eşti atât de aproape de El şi ai legătura aceasta cu El şi El e totul pentru tine, este cea mai minunată experienţă pe care o poţi avea pe pământ. Vorbim despre intimitate cu El şi ştiu că în timp ce vorbesc despre lucrul acesta, şi despre cât de aproape puteţi fi de Dumnezeu, unii vă întrebaţi, "despre ce vorbeşti?" Unii dintre voi nici nu înţelegeţi şi nici nu ştiţi de unde să începeţi, ca să pricepeţi. Unii dintre voi aţi venit aici, dar nu vă simţiţi aproape de Dumnezeu şi simţiţi bariera aceasta, ca un zid peste care nu puteţi trece. Dacă aţi fi sinceri cu voi, mulţi aţi recunoaşte că nu vă simţiţi aproape de Dumnezeu. Simţiţi că este ceva între voi şi Dumnezeu. Văd şi aud oameni care sunt aproape de El, şi îi invidiez şi vreau acelaşi lucru, dar nici nu ştiu cum să ajung acolo. Nu cred că pot, pentru că este zidul acesta. Pentru unii dintre voi nici nu există zidul. Vi-l imaginaţi pentru că aveţi idei greşite, teologie şi percepţii greşite despre Dumnezeu. Aţi fost crescuţi cu gândul că dacă aţi greşit, Dumnezeu nu va accepta cum sunteţi. Simţiţi vina şi ruşinea trecutului vostru şi nu simiţi că puteţi avea intimitate cu El. Simţiţi că trebuie să plătiţi, să suferiţi pentru lucrurile pe care le-aţi făcut în trecut. El nu mi-ar putea îngădui să fiu atât de aproape şi de intim cu El imediat. Şi aveţi zidul acesta care nu ar trebui să existe. Este inventat. Este ceva ce Satana vă spune, să nu puteţi să vă apropiaţi de Dumnezeu. Nu puteţi avea intimitatea aceasta pentru că aţi făcut lucruri oribile. Alţii simţiţi zidul acesta dintre voi şi Dumnezeu pentru că există un zid cu adevărat. Vă ţineţi de ceva ce ştiţi că Dumnezeu urăşte, dar vă aduce atât de multă plăcere, şi îl iubiţi atât de mult încât nu puteţi renunţa la el. Din cauza aceasta nu puteţi renunţa şi să vă agăţaţi de Dumnezeu, să vă deschideţi braţele înspre El. Ştiţi că nu puteţi avea o relaţie cu Dumnezeu până ce nu renunţaţi, şi aveţi zidul acesta. Nu pentru felul acesta de viaţă v-a creat Dumnezeu. Duceţi o povară, aveţi povara vinovăţiei, duceţi lipsă de pace. Credeţi că Dumnezeu, Creatorul v-a făcut pentru viaţa aceasta de vinovăţie şi ruşine? Lipsă de pace?

    Biblia vorbeşte despre Dumnezeu care v-a creat şi foloseşte cuvântul acesta în toată Scriptura, cuvântul "binecuvântat." El vrea să fiţi binecuvântaţi! Cea mai bună traducere este cuvântul "fericiţi." Aceasta este semnificaţia cuvântului "binecuvântat." În ebraică, cuvântul "fericit" are conotaţia de "a fi invidiat." Eşti atât de binecuvântat, eşti atât de fericit încât alţii se uită la tine şi vor acelaşi lucru. Uită-te ce părtăşie are cu Dumnezeu, câtă binecuvântare şi fericire are! Vreau şi eu! Aceasta este dorinţa lui Dumnezeu pentru viaţa ta. Nu cred că mulţi oameni vin la biserică sâmbătă şi duminică şi simt binecuvântarea lui Dumnezeu. Mulți au o înţelegerea greşită cu privire la păcat. Fie că nu înţelegi iertarea, ori nu înţelegi că ai nevoie de pocăinţă. Rugăciunea mea pentru voi săptămâna aceasta şi azi este, "Doamne, ajută-i pe cei ce sunt iertaţi să ştie că sunt iertaţi, şi să nu se mai învinovăţească, ci să se bucure de iertare. Iar cei ce se ţin de păcat, să nu mai creadă minciuna că păcatul îţi aduce mai multă plăcere decât să-L cunoşti pe Dumnezeu." Împăratul David, despre care studiem adesea în Scripturi, a scris Psalmul 32 şi vorbeşte despre iertare, vorbeşte despre ruşine, vorbeşte despre vină. Şi dacă cineva a cunoscut vreodată păcatul, vina, ruşinea, David a înţeles cel mai bine. Cei mai mulţi dinre voi ştiţi că David a comis adulter cu o femeie căsătorită, iar, pe deasupra, l-a omorât pe soţul ei. A comis adulter, a comis crimă. David înţelege ruşinea, dar a înţeles şi iertarea şi a scris psalmul acesta frumos despre experienţa aceasta şi ne învaţă atât de mult despre cât de bună ar putea fi viaţa noastră.

    În Psalmul 32 spune, "Ferice de cel cu fărădelegea iertată, şi de cel cu păcatul acoperit! Îmi place cuvântul "fărădelege" pentru că înseamnă a greşi, depăşi, a gafă, a încălca. Ca şi cum Dumnezeu ţi-ar trasa un drum prin care să-ţi arate cum să-ţi trăieşti viaţa. Şi ce facem noi? Noi o luăm într-o altă direcţie pentru că pare mai atrăgătoare. Şi în Biblie nu spune ferice de cel care niciodată nu a greşit. Pentru că înafară de Hristos, nimeni nu poate trăi astfel. Ci spune, ferice de cel căruia îi este iertată fărădelegea, rebeliunea, greşeala, şi a cărui păcat este acoperit, îi este rezolvat.

    Eram la cină cu 12 dintre prietenii mei la un restaurant, era ziua cuiva, nici nu mai ştiu cine. Vedeţi ce mult mi-a păsat? Avem întâlnirile acestea destul de des şi ne adunăm mulţi, şi aveam cina aceasta minunată, cu aperitive şi porţii mari, desert, cafea, râdeam şi ne distram, iar apoi chelnerul a venit la sfârşit să ne întrebe dacă mai doream ceva şi i-am cerut doar nota de plată. Şi chelnerul ne-a spus că cineva din restaurant ne-a văzut şi l-a întrebat dacă poate plăti pentru cina noastră. Pentru toţi? Da, pentru toţi. Ţi-a lăsat bacşiş? O da, mi-a lăsat bacşiş. Şi mă gândeam că nu se poate, era vorba de mulţi bani. Cei de la masă mi-au spus că ei nici nu mă cunosc pe mine. Ei nici nu vin la biserica noastră. Şi cineva a plătit pentru ei? A plătit pentru toată mâncare noastră? Şi mi-au spus, "trebuie să aflii cine a fost! Pentru că trebuie să-i dăm banii." Nu ştiu cine a fost, nu ştiu cum să-l găsesc, n-am nici cea mai mică idee. Am avut frustrarea aceasta că noi trebuia să plătim, sau cel puţin să lasăm bacşişul, ce putem face pentru că nota de plată a fost atât de mare! Nu putem plăti! Când ajungeţi că credeţi în mod autentic, când crezi lucrul acesta cu privire la păcatul tău, că a fost plătit şi nu poţi da nimic, nu poţi adăuga nimic, nota de plată a fost achitată pe cruce. Isus a murit pe cruce, a plătit pentru tot! Iar tu stai şi enumeri tot ce ai adunat, toate lucrurile oribile pe care le-ai făcut, lucruri mari pentru care n-ar fi putut plăti, trebuie să plătesc, trebuie să ofer ceva! Când înţelegeţi cu adevărat în lăuntrul vostru, atunci sunteți binecuvântați. Eram creştin de mulţi ani când am ajuns să cred cu adevărat că sunt iertat. Nu ştiu dacă a avut de-a face cu felul în care am fost crescut, cu mândria mea, nu ştiu. Dar nu cu mult timp în urmă am ajus la punctul acesta în care să spun, totul a fost plătit şi acum cred cu adevărat. În mintea mea mă gândeam că am făcut multe lucruri chiar când ştiam că nu trebuie să trăiesc aşa. Eram creştin, eram lider, şi ar trebui să simt vina pentru un timp. Dar Biblia spune, nu! Ferice de tine, păcatul tău este acoperit, plătit, cu tot cu bacşiş. Nu poţi plăti nimic! Când înţelegi lucrul acesta poţi respira uşurat. Este minunat! Când poţi accepta iertarea, devii atât de fericit.

    "Ferice de omul, căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea şi în duhul căruia nu este viclenie!" Totul este descoperit, toate păcatele mele, totul e plătit, n-am nimic de ascuns înaintea Ta. Pe de altă parte versetul 3 spune, "Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate. Căci zi şi noapte mâna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pământul de seceta verii." Oprire. Mulţi din psalmi erau cântări şi erau cântaţi, uneori având un interludiu muzical, iar opririle acestea aveau rolul de a ne da oportunitatea să ne oprim şi să medităm asupra a ceea ce a spus până aici. Oprire. Am nevoie de aşa ceva în viaţa mea. De atâtea ori în viaţă alergăm de la un lucru la celălalt şi uneori trebuie să ne oprim să ne gândim la ceea ce am învăţat, să medităm asupra lucrurilor. Haideţi să ne oprim, să cântăm puţin, să ne gândim la agonia despre care spune că a simţit-o. Vă aduceţi aminte de momentele acelea în viaţă când v-aţi răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, deşi ştiaţi că nu e bine, ştiaţi că Dumnezeu urăşte lucrul acela şi de aceea nu vroiaţi să vorbiţi cu Dumnezeu. Nu-i aşa? Am să păstrez distanţa pentru că nu pot vorbi cu El fără a adresa problema. El ştie că am greşit şi eu ştiu că am greşit şi nu putem vorbi ca şi cum nimic nu s-a întâmplat. Deci am să mă îndepărtez puţin. Toţi am făcut lucrul acesta şi ne-a fost ruşine să veni înaintea lui Dumnezeu. Sau vrem să stăm în păcat şi nu putem vorbi cu Dumnezeu. Dar cu timpul se întâmplă ceea ce spune David, "mi se topeau oasele" în mine. Mâna Ta apăsa asupra mea şi ca vara când te bate arşiţa și eşti vlăguit de putere. Vă aduceţi aminte când aţi simţit lucrul acesta în viaţă din cauza răzvrătirii voastre? Pentru că v-aţi depărtat şi aţi mers într-o altă direcţie? Unii dintre voi nu vă gândiţi la trecut, ci la ceea ce trăiţi chiar acum. Unii dintre voi, în timp ce vorbesc despre lucrurile acestea, aveţi simţirile acestea. Vin la biserică şi încerc să cânt, dar ştiu cum e viaţa mea şi Dumnezeu ştie, de asemenea. Îi păcălesc pe cei din jurul meu în locul acesta, dar Dumnezeu vede, eu văd – sunt bolnav. Nu acesta-i felul în care vrea Dumnezeu să trăieşti. În fiecare săptămână oamenii vin aici şi la fiecare program, oamenii se prefac.

    Păcatul te trage în jos, te macină. Poţi zâmbi, dar înăuntrul tău nu ai pace. E un sentiment rău să nu ai pace şi să speri că Dumnezeu nu se întoarce azi. Faptul că ne simţim în felul acesta este un lucru bun. Mă rog pentru lucrul acesta. Mă rog pentru tipul acesta de chin pe care l-a simţit David. Cuvintele acestea să vă urmărească. Cei care vă ţineţi de păcat, să nu puteţi dormi la noapte, să nu vă puteţi odihni, şi săptămâna voastră să fie o tortură mizerabilă. Ca să ajungeţi la punctul acela în care să vă deconectaţi, să înţelegeţi că e greşit. "Nu acesta este felul în care vreau să trăiesc, renunţ şi Îl vreau înapoi pe Dumnezeu!" Oamenii spun, "Îmi aduc aminte cât de bine era, cât de bine mă simţeam, dar am mers într-o altă direcţie şi nu ştiu cum să mă mai întorc, dar vreau să simt din nou ce simţeam când aveam o relaţie bună cu Dumnezeu! Îmi aduc aminte pacea pe care o simţeam şi cât de bine era!" Mă rog ca lucrurile să meargă atât de rău pentru voi ca pentru David care simţea că moare. Simţeam că oasele se destrămau în mine. Duhul Sfânt este Cel care face lucrarea aceasta în voi. Când aţi devenit creştini Duhul lui Dumnezeu a venit în voi, în trupul vostru, în sufletul vostru. Duhul Lui, Dumnezeu Însuşi şi Biblia spune că "v-aţi făcut robi ai neprihănirii."

    În Romani 6 spune că sunteți robi ai neprihanirii şi trebuie să faceţi binele ca să nu fiţi torturaţi. În Romani 7:25 spune, "Cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pământească, slujesc legii păcatului." Cu mintea ştiu ce e bine şi cu duhul ştiu unde trebuie să mă îndrept, dar trăiesc încă în trupul acesta pământesc, în firea păcătoasă. Carnea vrea să facă lucrurile acestea rele, deşi cu mintea vreau să fac opusul. Există lupta aceasta, iar când carnea biruie, sufletul tău înăuntrul tău este distrus. Începe să se dezintegreze şi aşa simţiţi unii dintre voi şi toţi am simţit asta cândva. Nu cred că este un sentiment mai rău pentru un creştin decât vina, lipsa păcii.

    Versetul 5, "Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile! Şi Tu ai iertat vina păcatului meu. " Oprire. Când eram gata să mor, am spus, în sfârşit m-am mărturisit. Cuvântul "mărturisit" în ebraică înseamnă a-ţi deschide palma. În loc să-mi ascund păcatul şi să nu vorbesc cu Dumnezeu, în sfârşit am mărturisit. Deşi El ştia totul de demult, mi-am deschis mâinile şi am spus, m-am mărturisit Lui, iar apoi Dumnezeu m-a torturat puţin, m-a făcut să plătesc, să fac fapte bune, să dau la săraci, iar apoi îmi va ierta vina păcatului. Nu a spus asta. Este un verset uimitor. "Mi-am mărturisit păcatul, iar Tu m-ai iertat." Atâta tot! "Mi-am deschis mâinile, am venit înaintea Ta, şi totul a dispărut. Ai iertat vina păcatului meu." Oprire. La un moment dat va trebui să-ţi deschizi mâinile, să vii înaintea Lui, deşi e jenant.

    Când o curtam pe soţia mea, când am ştiut că mă voi căsători cu fata aceasta, am ştiut că înainte de a o cere în căsătorie, va trebui să-i spun despre toată viaţa mea. Am ştiut că nu pot aveam intimitate şi nu putem avea o legătură şi să devenim una, decât dacă ea ştie totul despre mine. Am vrut să afle de la mine, nu de la altcineva. Aşa că i-am spus totul, deşi m-am temut să vorbesc cu ea pentru că e atât de jenant. Dar am ştiut că trebuie să-i spun, că nu poate să afle mai târziu lucruri pe care nu le ştia. I-am spus totul, iar apoi am zis, "Mă mai vrei?" A fost teribil şi încă îmi amintesc momentul când i-am spus, "Trebuie să vorbesc cu tine de viaţa mea." Înăuntrul meu simţeam că mor, nu-mi venea să cred că i-am spus totul, totul despre mine. Iar apoi mi-a spus ea despre viaţa ei, "Am furat o bomboană de la fratele meu." Glumesc. Nici ea nu-i un înger. A fost o discuţie foarte grea, o discuţie sinceră, dar am ştiut că dacă vreau să am intimitate cu ea, atunci trebuie să ştie totul şi să mă accepte aşa cum sunt. Este la fel şi cu Dumnezeu. Trebuie să aducem totul înaintea Lui cu sinceritate.

    Pastorul nostru de tineret, Matt Moore predica odată şi ne-a pus o întrebare. Atât de bine învârtim adevărul. Suntem cu adevărat sinceri cu Dumnezeu când ne rugăm? Când te rogi lui Dumnezeu, încerci să pari mai bun? Facem asta cu oamenii. Faceţi la fel cu Dumnezeu ca şi cum El n-ar ştii cine eşti? Nu-L mint pe Dumnezeu! Dar cu cât m-am gândit mai mult am realizat că poate fac asta. Am observat înşelăciunea aceasta în viaţa mea. Încerc să stau în parametrul "adevărului" fără să spun cu adevărat o minciună. Săptămâna aceasta am fost selectat în juriu la tribunal şi mă gândeam ce să spun să scap din situaţia aceasta. Ce pot face să nu fac parte dintru-un proces? Ştiu că nu-i bine, dar mărturisesc, pentru că nu am vrut să fiu blocat acolo câteva zile. Deci am început să mă gândesc cum aş putea să nu mint, dar să pot scăpa. Suntem plătiţi trei zile dacă trebuie să mergem la tribunal şi mă gândeam că pot suna la birou să schimb manualul angajaţilor azi. Pot schimba să spună că suntem plătiţi doar o zi şi ar fi adevărat. Şi nu mi-a venit să cred că mă gândeam la aşa ceva. Am avut toate aceste idei care sunt în parametrii adevărului, în loc să fiu sincer. Am fost confruntat cu ideea aceasta în relaţia cu Dumnezeu. Încerc să par mai bun? Nu mă înţeleg prea bine cu partenera de viaţă şi nu merge chiar cum ar trebui. Sau aş putea spune, "Îmi vine să-i fac ceva, Doamne!" Nu spune, "Am sentimente urâte față pe omul acesta", ci spune, "Îl urăsc. Mă lupt cu ura aceasta şi îmi vine să-l rup în bucăţi. Doamne, vrei să ştii cine sunt? Nu am puţină poftă, ci de fiecare data când pornesc computerul, merg pe un site pornografic. Asta fac. Nu spune, "Am ceva sentimente ciudate față de sexul opus. Doamne, sunt aici şi acestea sunt lucrurile la care mă gândesc. Sunt blocat, căsătoria mea e groaznică, familia, serviciul, vreau să mor în clipa asta. Asta simt şi nici nu vreau să fiu în prezenţa Ta. Aş vrea mai bine să fac orice altceva. Banii îmi aduc mai multă plăcere decât Tine în momentul acesta. Asta simt, dar nu-mi place. " Spune lucrurile cum sunt şi nu încerca să le înfrumuseţezi. Deschide-ţi mâinile şi spune, "Acesta sunt eu." Pastorul nostru de tineret a folosit cuvântul "crud." Asta sunt, carne crudă! Nu vrem să vedem asta, e dezgustător, sângele curge din carnea aceasta. Vrem să o condimentăm, să o marinăm, să o gătim, să o împodobim, să o facem mai prezentabilă. Ca şi cum Dumnezeu nu poate vedea dincolo de "condimente şi garnitură." Deschide-ţi mâinile şi spune, "Asta este viaţa mea, Doamne. Sunt aici Doamne, cu tot ce sunt.

    Îmi place următorul verset, versetul 6. "De aceea orice om evlavios să se roage Ţie la vremea potrivită! Şi chiar de s-ar vărsa ape mari, pe el nu-l vor atinge deloc. Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu mă înconjori cu cântări de izbăvire." Roagă-te acum cât timp mai ai şansa. Pentru că va veni ziua când apele vor creşte, şi cred că se referă la zilele lui Noe. Oamenii au avut multe şanse să se întoarcă la Dumnezeu, dar când potopul a venit a fost prea târziu. Armata lui Faraon a avut şanse să se pocăiască, dar apoi au venit valurile şi a fost prea târziu. Moartea va veni, dar ai o oportunitate azi, în dimineaţa aceasta să te mărturiseşti. Şi spune, fă lucrul acesta cât mai ai şansa. Îmi place cum spune în versetul 7. "Tu eşti ocrotirea mea." Tu eşti acoperirea mea, protecţia mea, ca arca lui Noe. Când totul în jur se distruge, eşti locul meu de refugiu şi mă pot odihni în Tine. Sunt în siguranţă şi pot veni la Tine. Dacă ai începe să spui tututor în biserică ce ai făcut, ar fi oameni care te-ar judeca, care te-ar respinge. Vă promit! Aţi fi judecaţi pentru că nu suntem perfecţi. Dar Dumnezeu e refugiul meu. Pot veni înainte Lui, departe de toată lumea, să fiu singur cu El şi să-i spun, Doamne, chiar am greșit de data aceasta. Din clipa în care îmi deschid mâinile înaintea Lui, ştiu că totul e uitat şi sunt iertat. Refugiul în care te ascunzi, locul unde ai pace. Aveţi locul acesta cu Dumnezeu? Prietenul care ţi-e mai aproape ca un frate. Aduci totul înainte Lui, El ştie totul şi te acceptă aşa cum eşti şi El te poate schimba. Credeţi lucrul acesta? Aveţi felul acesta de relaţie cu El? Aceasta este intimitatea cu Dumnezeu. Este El refugiul tău, locul tău de scăpare? Totdeauna am considerat casa noastră ca un loc de refugiu, până ce am avut ultimii doi copii, acum avem patru şi nu mai merg acasă să mă odihnesc! Dimineaţă m-am trezit devreme să văd răsăritul soarelui şi a fost atât de minunat să fiu cu El. Sunt în siguranţă, este momentul cel mai plăcut, vorbesc cu Creatorul, aduc totul înaintea Lui, m-am simţit copleşit în dimineaţa aceasta, gata să renunţ, am prea multe responsabilităţi şi nu mai pot, dar după câteva minute cu El am spus, "Tu ştii totul, mă iubeşti, eşti Dumnezeul Universului şi totul va fi bine." Aveţi lucrul acesta în vieţile voastre? Alergaţi la refugiul Lui? Versetul 8 spune,

    "Eu – zice Domnul – te voi învăţa, şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui, şi voi avea privirea îndretată asupra ta. Nu fiţi ca un cal sau ca un catâr fără pricepere, pe care îl struneşti cu un frâu şi cu o zăbală cu care-i legi ca să nu se apropie de tine. De multe dureri are parte cel rău, dar cel ce se încrede în Domnul, este înconjurat cu îndurarea Lui." Dumnezeu vrea să fie refugiul tău, adăpostul tău. Vrea să te ducă în direcţia bună. Nu fiţi ca un catâr la care îi pui zăbala în gură şi îl forţezi să meargă într-o anumită direcţie. Dacă mergeţi în direcţia greșită, veţi găsi suferinţă şi durere şi David spune că a experimentat lucrul acesta, când trupul lui era distrus. Când mă gândesc la versetul acesta mă gândesc la copiii din locul acesta. Pentru că văd aceeaşi copii săptămână de săptămână de 12 ani încoace. Îi văd în biserică şi mă gândesc că totul va fi bine, dar în momentul când împlinesc 18 ani, atât de mulţi dintre ei merg în altă direcţie. Unii din copiii care stăteau aici pe bănci sunt în închisoare acum. Erau atât de frumoşi, recitau versete din Biblie, iar acum sunt dependenţi de droguri. Aud că trăiesc pe stradă şi mă gândesc, "nu ea, nu el." Nu se poate. Mă gândesc că aş fi putut spune mai mult, au fost în biserică 10 ani, iar apoi realizez, că nu are deaface cu mine, ci unii dintre voi sunteţi catâri şi motivul pentru care sunteţi aici este că părinţii voştri v-au pus "zăbala" în gură şi au spus, "mergem la biserică azi." Şi v-au forţat să veniţi aici. Sunteţi forţaţi să mă ascultaţi o jumăte de oră în fiecare săptămână, împotriva voii voastre. David spune, nu faceţi lucrul acesta. Veţi merge pe calea distrugerii. Puteţi avea intimitate cu Dumnezeu, în modul acesta în care El vă acoperă, vă protejează. Nu mergeţi pe calea aceasta, ci în versetul 11 spune,

    "Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul şi veseliţi-vă! Scoateţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană!" Dumnezeu vrea bucurie pentru voi. Nu vrea să veniţi cu capul plecat că aţi greşit din nou. Nu pot spune nimic bun, nu pot cânta. Deschide-ţi mâinile, mărturiseşte-te şi dă drumul. Lasă-Mă să te curăţ, preţul a fost plătit, acum cântă, bucură-te ca David care a comis adulter şi omor. A putut să cânte, să se bucure, să danseze şi David spune că poţi face la fel. Aceasta este voia lui Dumnezeu pentru voi. Aceasta este rugăciunea mea, ca azi să putem să-L lăudăm cu mâini curate și inimi pure. Nu pentru că nu am greşit, ci pentru că am fost sinceri şi reali cu El. Vreau să vă provoc şi am să vă dau două minute de "oprire." Un moment de oprire, să meditaţi, două minute în care să fiţi mai sinceri cu Dumnezeu ca oricând altcândva. Nu staţi în parametrii adevărului. Fiţi corecţi şi spuneţi, "Doamne, sunt la punctul acesta în viaţa mea, aici e tot ce am făcut săptămâna aceasta. Tot ce nu ţi-am spus până acum, e grav şi dezgustător, dar le aduc înaintea Ta." Dacă aveţi nevoie, mă pot ruga cu voi eu şi ceilalţi pastori. Plecaţi-vă capetele şi nu ascundeţi nimic de Cel ce cunoaşte toate lucrurile. Fiţi mai sinceri decât aţi fost vreodată în viaţă şi aduceţi totul înaintea Lui.

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/predici/148028/intimitate-cu-dumnezeu-partea-4