- Ziua de odihnă.
- Geneza 2:1 Astfel au fost sfârşite cerurile şi pământul şi toată oştirea lor.
- Ps 33.6;
- Geneza 2:2 În ziua a şaptea, Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.
- Ex 20.11; Ex 31.17; Deut 5.14; Evr 4.4;
- Geneza 2:3 Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise şi o făcuse.
- Neem 9.14; Isa 58.13;
- Facerea omului.
- Geneza 2:4 Iată istoria cerurilor şi a pământului, când au fost făcute.
- Gen 1.1; Ps 90.1-2;
- Geneza 2:5 În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ şi ceruri, nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp şi nicio iarbă de pe câmp nu încolţea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ şi nu era niciun om ca să lucreze pământul.
- Gen 1.12; Ps 104.14; Iov 38.26-28; Gen 3.23;
- Geneza 2:6 Ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului.
- Geneza 2:7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.
- Gen 3.19-23; Ps 103.14; Ecl 12.7; Isa 64.8; 1Cor 15.47; Iov 33.4; Fapt 17.25; Gen 7.22; Isa 2.22; 1Cor 15.45;
- Raiul.
- Geneza 2:8 Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise.
- Gen 13.10; Isa 51.3; Ezec 28.13; Ioel 2.3; Gen 3.24; Gen 4.16; 2Împ 19.12; Ezec 27.23; Gen 2.15;
- Geneza 2:9 Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mâncare, şi pomul vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.
- Ezec 31.8; Gen 3.22; Prov 3.18; Prov 11.30; Apoc 2.7; Apoc 22.2-14; Gen 2.17;
- Geneza 2:10 Un râu ieşea din Eden şi uda grădina; şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe.
- Geneza 2:11 Numele celui dintâi este Pison; el înconjoară toată ţara Havila, unde se găseşte aur.
- Gen 25.18;
- Geneza 2:12 Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se găseşte şi bedelion şi piatră de onix.
- Num 11.7;
- Geneza 2:13 Numele râului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuş.
- Geneza 2:14 Numele celui de al treilea este Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea râu este Eufratul.
- Dan 10.4;
- Geneza 2:15 Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească.
- Gen 2.8;
- Geneza 2:16 Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină;
- Geneza 2:17 dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit.”
- Gen 2.9; Gen 3.1-17; Gen 3.3-19; Rom 6.23; 1Cor 15.56; Iac 1.15; 1Ioan 5.16;
- Facerea femeii.
- Geneza 2:18 Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.”
- Gen 3.12; 1Cor 11.9; 1Tim 2.13;
- Geneza 2:19 Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului; şi le-a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; şi orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela-i era numele.
- Gen 1.20-24; Ps 8.6; Gen 6.20;
- Geneza 2:20 Şi omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului; dar pentru om nu s-a găsit niciun ajutor care să i se potrivească.
- Geneza 2:21 Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om, şi omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei.
- Gen 15.12; 1Sam 26.12;
- Geneza 2:22 Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om.
- Prov 18.22; Evr 13.4;
- Geneza 2:23 Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi „femeie”, pentru că a fost luată din om.”
- Gen 29.14; Jud 9.2; 2Sam 5.1; 2Sam 19.13; Efes 5.30; 1Cor 11.8;
- Geneza 2:24 De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup.
- Gen 31.15; Ps 45.10; Mat 19.5; Marc 10.7; 1Cor 6.16; Efes 5.31;
- Ispitirea femeii.
- Geneza 2:25 Omul şi nevasta lui erau amândoi goi şi nu le era ruşine.
- Gen 3.7-11; Ex 32.25; Isa 47.3;
Versetul zilei