Mă poartă gândul către Ţara Sfântă,
Îmi este dor de pacea ce-acolo pot afla,
Mi-e sufletul un fulg ce tainic se avântă
Spre Tronul de-ndurare, spre strălucirea Sa.

M-apropii tot mai mult de clipa întâlnirii
Când voi ajunge-n faţa Părintelui Divin,
Şi voi sorbi cu sete din cupa fericirii
Uitând orice durere şi lacrimi şi suspin!

Ce grea ar fi umblarea aicea pe pământ
De n-aş avea nădejdea în casa pregătită
Cum ne arată Domnul în sfântul Său Cuvânt
Că-şi va lua acasă mireasa mult iubită!

Îşi mulţumesc Isuse c-atâta m-ai iubit
Pe mine un netrebnic pribeag şi păcătos,
M-ai ridicat din tină,mi-ai spus că-s mântuit...
Azi strig de bucurie: Sunt fiu a Lui Cristos! Amin!

Vulcan-24-02-2012
Mary