Fiu pierdut
de Traian Dorz

Fiu pierdut pornit pe calea desfătărilor deşarte,
Tu ţi-ai părăsit pe Tatăl în durerea cea mai mare
Şi-acum rătăceşti în rele, mai departe, mai departe
Pe cărările pierdute, robul poftei pierzătoare.

Fiu pierdut pe drumuri triste de păcate şi de rele
Ţi-ai prădat întreg avutul în beţii şi desfrânare
Şi-acum gol, flămând şi singur mai departe stai în ele
Să paşti porcii stricăciunii, adâncindu-te-n pierzare.

Fiu pierdut ce pieri în tina ucigaşelor păcate
Tatăl Sfânt de-atunci aşteaptă iar acasă să te-ntorci
O, de-ai asculta chemarea-I, El e bun şi-ţi iartă toate
Însă vino, vin’ acasă, lasă turma rea de porci.

Fiu pierdut în negrul haos al căderii şi pieirii
Lângă tine e cărarea sfântă ce la Cruce suie
O, apucă azi pe dânsa, s-afli taina mântuirii
Şi iertarea de păcate prin Isus Cristos, din cuie.

O, tu nici nu ştii sărmane fiu pierdut pe căi amare
Ce comori de har şi pace sunt în jertfa răstignirii
Vino, gustă din dulceaţa sfântului cuvânt «iertare»
Ca şi care n-a fost altul în viaţa omenirii.

Pentru tine S-a dat morţii Fiul slavei minunate
Ca să-ţi facă la viaţă drum pe care să te-ntorci
Vino, fiu pierdut, la Tatăl - El e bun şi-ţi iartă toate,
Vin-acasă, vino astăzi! - lasă turma rea de porci!...

Amin