Dragostea e roada sfântă,
Dragostea este Hristos,
Este jertfă, bunătate,
E un sentiment duios.

Este-un soare ce n-apune,
E porunca cea dintâi,
Să iubeşti vrăşmas, sau frate,
Ca s-ai mântuirea Lui.

Dragostea e bucurie,
Biruinţă şi răbdare,
Când eşti plin de-a Sa iubire,
Nu poţi fi şi-nveninare.

Fără dragoste n-ai parte,
De iubirea Lui Hristos,
E-o poruncă, împlineşte-o
Ajutând săraci, voios!

Dragostea fată de semeni,
Este plină de-ajutor,
Cercetând vaduve, orfanii
În necazurile lor!

Dragostea nu-nseamnă ceartă.
Ci înţelegere şi cânt,
Dragostea-I o armonie
E lăsată prin Cuvânt.

Când pierzi dragostea înseamnă
C-ai pierdut pe Domnul tău,
N-ai lumină, nici putere
Şi eşti trist mereu, mereu.

Să iubeşti, iertând creştine,
Să iubeşti ca şi Hristos,
Dragostea-i comoara vieţii,
E-un mărgaritar frumos!

De ai dragoste-nţelege
Dragostea ce s-a jertfit,
Tatăl ni l-a dat pe Fiul,
Ca să poţi fi mântuit.

Biruieşte şi fă bine
Şi iubeşte ca şi El,
Domnu-a biruit la cruce,
Dragostea fiindu-I ţel.

Amin!